Ce face un kinetoterapeut cu copiii lui?

Deseori sunt întrebată dacă am făcut sau fac kinetoterapie acasă, cu propriii mei copii. 

Pentru mine, stimularea neuromotorie în primul an de viață al copilului este un fel de a te juca, a relaționa cu bebelușul, a te cunoaște şi a-l face să cunoască, a te dezvolta împreună cu el, a experimenta o mișcare nouă.

Înseamnă a exersa ce poți şi a merge puțin peste aceasta, a ieși din zona de confort, a fi in siguranță, a testa stimuli de toate felurile, a te autoobserva şi a-ţi depăși limitele. Este maniera pe care eu o consider potrivită pentru dezvoltarea motorie, cognitivă si psiho-emoţională de care are nevoie copilul.

Deci răspunsul meu este DA, fac şi am facut kinetoterapie cu copiii mei, sub o formă pe care am gândit-o ca fiind o rutină zilnică pentru a evolua împreună.

Stimularea neuromotorie nu este doar o ședință de terapie care durează 30-50 de minute, pe care o facem acasă sau la un centru alături de specialiști, ci aceasta merge mai departe în relația pe care o avem cu copilul, cum relaționăm cu el, cum îl ținem în brațe, cum ne jucăm şi cum îl provocăm. 

Indiferent că există sau nu o situație care necesită exerciții fizice specifice/stimulare motorie, consider util să creăm activități care să continue ceea ce facem împreună cu specialistul. Să găsim metode prin care să ajutăm procesul de reabilitare/dezvoltare. 

Fotografie din arhiva personală a autorului