Nou-născutul la termen (după săptămâna 37 de sarcină) are o postură în flexie la nivelul trunchiului şi membrelor. Pentru a observa postura corporală a bebelușului este nevoie să fie liniștit şi să fie doar în scutec, fără hăinuțe pe el.
Postura și motricitatea
Mișcările nou-născutului sunt influențate de mediul înconjurător (zgomote puternice, suprastimulare), dar şi de starea pe care o are.
El se mișcă cu tot corpul fiindcă nu poate mișca doar un singur segment. Mișcările picioarelor seamănă cu un pedalat. Mâinile sunt cu degetele in flexie, pumnii închiși, iar degetul mare poate fi sau nu strâns între celelalte degete.
Când stă pe spate, nou-născutul are o poziție instabilă, asimetrică, ce se schimbă după cum rotește capul.
Poziționat pe burtică își poate rota capul stanga-dreapta. Are mișcări reflexe de târâre.
Suspendat la verticală face pași automați.
La ce să fim atenți?
– Ca asimetria trunchiului să fie pe ambele părți, stânga sau dreapta, în funcție de direcţia în care este îndreptată faţa bebelușului.
– Mișcările brațelor şi picioarelor să fie la fel pe ambele părți.
– Dacă punem degetul nostru arătător în mânuța bebelusului, să ne strângă de el (reflexul palmar).
Cum îl stimulăm?
Cel mai bun exercițiu de stimulare a bebelușului din primele zile de la naștere este poziționarea lui pe burtică atunci când este treaz. Atenție! Copilul se supraveghează atunci când îl punem pe burtică şi nu trebuie lăsat in această poziție la somn.
Bebelușul nu trebuie să fie înfășat, ci îmbrăcat cât mai lejer, să se poată mișcă in voie. Să nu aibă mânuși pe mânuțe.
Are nevoie sa fie ținut cât mai mult in brațe, plimbat şi legănat ușor, să i se vorbească, zâmbească, să fie expus la stimuli nu foarte puternici (de evitat spaţiile aglomerate, cu zgomote puternice). Suprastimularea cu jucării multe, colorate, zgomotoase îi poate da o stare de agitație, poate plânge neconsolat. Nou-născutul are nevoie de liniște, echilibru emoțional, să se simtă în siguranță, să fie auzit şi să fie în contact cu părinții.
Ce ne poate îngrijora?
- Mișcări puține, preferă să rămână liniștit pe suprafața de contact.
- O poziție diferită a unuia dintre membre faţă de celălalt (atunci când îmbrăcam bebeluşul observăm că un segment are o mobilitate mai mică).
- Poziția picioarelor (tălpilor) cu vârfurile către interior sau spre exterior care se menține dacă este activ copilul, dar şi dacă este liniștit.
- Bebelușul menține capul doar către o parte sau este înclinat lateral.
Fotografie realizată de Sergiu Vălenaș pe Unsplash
Other Articles
O viață specială
Dezvoltarea neuromotorie în primul an de viaţă
